Spectacol macabru

   Imi place sa fac ceva. Orice. Dar sa imi ceara sa-mi pun capul la contributie. Va suna atipic, dar imi place pana si sa-mi fac teme. Pentru ca asta imi ia gandul de la spectacolul omniprezent: parsivitatea oamenilor. Si din pacate, in fiecare zi am bilete gratis, mai mult sau mai putin in primul rand.

   Nu inteleg de ce oamenilor le place sa-si raneasca semenii. Dar serios, e hipnotizant sa vezi cum cei care ar trebui sa fie uniti doar se injunghie pe la spate, care mai de care sa-l mutileze pe celelalt mai rau. 

   E hipnotizant sa vezi cum oamenii sustin ca vor adevarul si chipurile il cersesc mereu, dar cand il primesc vin cu o falca-n cer si una in pamant ca de ce. Cum aud doar ce vor sa auda si inteleg doar ceea ce le reflecta opiniile deja formate, imposibil de alterat. Cum influenteaza parerile altora doar pentru a avea ei dreptate, ca sa ce? Sa para mai puternici, mai influenti, sa-si hraneasca orgoliul mereu flamand, sa-si demonstreze lor insisi ca ei au dreptate si ca ei sunt superiori in orice punct de vedere.

   Eu nu inteleg.

   Ma lumineaza cineva si pe mine?